iunie 28, 2007
iunie 27, 2007
homo sapiens, homo faber, homo googler
canicula mare si in Sunnyvale California, se pare ca azi serverele celor de la yahoo au facut insolatie. nu stiu sigur ce s-a intamplat, constat doar intru totul profan in problema tehnologica, faptul ca de la sine intelesul sign in to yahoo messenger astazi nu s-a mai intamplat. privat de compania celor 85 de contacte din lista de mess (cu care intretin zilnic, ca orice bun roman de la oras, hartuiri textuale neprotejate) m-am simtit ca pe vremea raposatului nea Nicu, cand ne luau astia curentul. cautam chibriturile si lumanarile din colt in colt si din injuratura in injuratura intru vesnica pomenire a planului cincinal de reducere a consumului casnic pentru lichidarea datoriei externe a patriei comuniste.
nici nu vreau sa-mi imaginez scenariul unei zile de maine in care ni se strica motorul de cautare. o zi fara google. brrr. ar fi ca noaptea geroasa de iarna fara agentul termic. it makes you wonder, omul postmodern are nevoi de IT precum strabunicul lui imblanit avea nevoie de foc in gura pesterii.
o terapie buna impotriva falselor necesitati ale hominidului cu mana blocata pe mouse ar fi o zi internationala a boicotului mondial al tehnologiei. sau si mai bine, vinerea la birou sa fie o data pe luna ziua dietei tehnologice, cea mai recenta inventie pe care ai voie sa pui mana sa fie roata. just try to picture that. un adevarat exercitiu de stretching al imaginatiei.
iunie 26, 2007
MTV Movie Awards: Sarah Silverman vs Paris Hilton
Best Movie: “Pirates of the Caribbean: Dead Man’s Chest”
Best Villain: Jack Nicholson, “The Departed”
Best Performance: Johnny Depp, “Pirates of the Caribbean: Dead Man’s Chest”
Breakthrough Performance: Jaden Smith, “The Pursuit of Happyness”
Best Comedic Performance: Sacha Baron Cohen, “Borat: Cultural Learnings of America for Make Benefit Glorious Nation of Kazakhstan”
Best Kiss: Will Ferrell and Sacha Baron Cohen, “Talladega Nights: The Ballad of Ricky Bobby”
Best Fight: Gerard Butler vs. the Uber Immortal, “300″
Best Summer Movie You Haven’t Seen Yet: “Transformers”
just a short note about the best kiss. what the heck is going on with you people in the entertainment industry? get over it folks, we had enough of gay tenderness and most of all, enough of simulated onstage kisses.
as for Sarah Silverman, i just love that girl, she is full of vipsecticide which makes her my blog’s personal hero. my tribute to her goes here:
http://www.sarahsilvermanonline.com/
looking forward to silverman’s attack on Sacha Baron Cohen’s inability to tell a gypsy from a kazakh. here’s a little hint for you Sacha, people from central asia usually have almond-shaped eyes. just rewind one of your childhood’s Bruce Lee tapes and you’ll be one step closer to Kazakhstan. A matter of easy cultural learning.
flashback Kyrgyzstan: nimic despre Borat (II)
(One man’s meat is another man’s poison )

A feast inside a yurt (c) Jonathan Barth,
O zicala traditionala kîrgîza spune ca “berbecul ieftin are grasime putina “. Cum aveam sa aflam la mai putin de jumatate de ora de la cazarea noastra in cea de-a doua resedinta prezidentiala, reversul proverbului reprezinta cheia gourmetului din aceasta parte a Asiei Centrale. Stiam de pe google despre pretuirea gastronomica pusa de kirgizi pe carnea de oaie, miel sau cal dar nu ma asteptam sa aflu la mic dejunul oficial al cantinei lui Bakyev cat de importanta este carnea grasa a acestor animale in dieta localnicilor.
Dupa mai bine de 24 de ore de calatorie din care ultimele patru au reprezentat o colectie de fantasmagorii digestive multiculturale ne trezim brusc la realitatea unei farfurii neglijent spalate umplute pana la refuz cu o bucata enorma de carne macinata. Visurile noastre sudesteuropene cu omlete pufoase, salate usoare de vara, masline uriase si branzeturi fine s-au transformat intr-un fel de chiftea diforma intinsa pe toata suprafata unei farfurii insalubre. Chifteaua mutant e asezonata cu cateva linguri dintr-un amestec maroniu amorf ce pare a fi grau incoltit, o versiune mai ofilita. Brusc il invidiem pe Goran pentru inspiratia lui de a sari peste dejun intr-o incercare de a fura cateva ore suplimentare de somn. Radomir e in pragul unei depresii, eu incerc sa-mi sfidez puseurile vegetariene din ultimele luni si gust din bucata neidentificata de carne grasa. proasta alegere, mirosul puternic de oaie e mai tare ca senzatia de foame; graul e si el imbibat cu seu de oaie astfel incat ma resemnez rapid. incercam o partida de mima cu personalul cantinei intr-o tentativa disperata de a solicita un pahar cu apa plata. do you speak english? no? voda, bez gaz pajaluista. Inspiratie proasta din nou, tot ce putem obtine de la fetele de la cantina e apa de la robinet.
Daca e adevarat ca bucataria e poarta de intrare a unei culturi, ceea ce am experimentat eu si Goran in cantina stabilimentului prezidential din Balykchy a fost, fara indoiala, un soc cultural. Gatronomia banateana (in variantele sarba si romana) a snitelului cu cartofi natur s-a ciocnit cu scantei de bucataria Asiei Centrale iar din big bangul infruntarii au rezultat cateva tablete de ciocolata ruseasca cumparate ca plan de rezerva. Orice ar fi, one man’s meat is another man’s poison. Myth confirmed.
Cum orice otrava devine tolerabila in momentul in care descoperi dozajele optime, in zilele urmatoare am inceput sa ne imprietenim cu cele trei tipuri de bucatarii aduse pe malul lacului Issyk Kul de comerciantii care isi incercau norocul pe ruta nordica a drumului matasii. Dieta de subzistenta a triburilor nomade, bazata pe carnuri grele la stomac, o experimentasem (mai mult olfactiv) din prima dimineata. Am aflat mai tarziu ca acea chiftea mutant era de fapt un Beshbarmak, fel traditional al carui nume inseamna cinci degete, trimitere directa la faptul ca se mananca fara tacamuri. au urmat bucate uzbece si uigure, bazate pe pilafuri, patiserie, kebab si tocanite. Vedetele meniului a la Balykchy au fost un kebab de miel si un salam din carne de cal, gustate cu neincredere in doze nanometrice la recomandarea lui Abdiraim, reprezentantul biroului din Osh al UNDP-ului. Reconcilirea definitiva cu gastronomia kirgiza s-a produs la dineul de ramas bun, in cadrul caruia Nurgul, Lira si ceilalti organizatori ne-au rasfatat cu cele mai alese bucate intr-o combinatie orient-occident
Odata reintorsi in Bishkek, aveam sa descoperim si influenta bucatariei sudice care a exportat in capitala Kîrgîstanului feluri traditionale de mancaruri indiene, pakistaneze si chinezesti.
(to be continued)


